Emisiile de gaze cu efect de seră: România a redus mult față de 1990, dar testul real abia începe

România apare, în statisticile climatice europene, ca o țară care a redus substanțial emisiile față de 1990. Dar această performanță trebuie citită cu prudență: o parte importantă a scăderii vine din restructurarea economiei industriale după 1990, nu doar din politici climatice recente.

În 2023, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au fost estimate la 105,2 milioane tone CO2 echivalent, cu 4,1% mai mici decât în 2022. Emisiile nete, incluzând sectorul terenurilor și pădurilor, erau cu aproximativ 74% sub nivelul din 1990, potrivit fișei Comisiei Europene privind progresul climatic al României.

Prin comparație, Uniunea Europeană și-a redus emisiile nete cu aproximativ 38% față de 1990, conform aceluiași cadru de raportare. România pare, așadar, mai avansată statistic, dar diferența se explică parțial prin prăbușirea unor sectoare industriale energofage și prin schimbări economice structurale. Provocarea actuală este reducerea emisiilor rămase în transport, clădiri, agricultură, industrie și energie.

La nivel de consum, imaginea europeană este mai puțin confortabilă. În 2023, amprenta de gaze cu efect de seră a bunurilor și serviciilor consumate în UE a fost de 9 tone CO2 echivalent pe cap de locuitor, iar emisiile induse de consum au fost cu 21% mai mari decât emisiile produse pe teritoriul UE. Asta arată că o parte din impactul climatic al europenilor este „importat” prin bunuri produse în alte regiuni.

Pentru București, indicatorul emisiilor se vede în special în transport și clădiri. Capitala este dependentă de trafic rutier, are un fond construit inegal eficient energetic și un sistem de termoficare care, deși important social, are nevoie de modernizare. În orașe precum Copenhaga, reducerea emisiilor urbane a fost legată de transport public, biciclete, energie termică eficientă și planificare urbană coerentă; orașul și-a redus emisiile cu aproximativ 75% față de 2005, potrivit relatărilor despre planul său climatic.

România a trecut de prima etapă: reducerea mare față de 1990. Urmează etapa dificilă: reducerea emisiilor într-o economie care crește, cu orașe care se extind și cu populație care cere mobilitate, confort și locuințe mai bune.