Bucureștiul, România și decalajul față de orașele cu aer curat

PM2.5 înseamnă particule fine aflate în aer, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri. Sunt atât de mici încât pot pătrunde adânc în plămâni și pot ajunge în sânge. De aceea, PM2.5 este unul dintre cei mai importanți indicatori folosiți pentru a evalua riscurile poluării asupra sănătății.

Poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai vizibili indicatori ai calității mediului urban. În România, problema nu mai ține doar de episoade izolate de smog, ci de expunerea constantă la particule fine, mai ales în marile orașe.

În 2023, România a avut o concentrație medie anuală de PM2.5 de 15,7 µg/m³. Această unitate, micrograme pe metru cub, arată câte particule fine sunt prezente într-un metru cub de aer. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât aerul este mai încărcat cu particule nocive. Nivelul a fost în scădere față de 17,2 µg/m³ în 2022, dar rămâne de peste trei ori mai mare decât ghidul Organizației Mondiale a Sănătății, stabilit la 5 µg/m³ medie anuală. Altfel spus, OMS consideră că riscurile pentru sănătate cresc semnificativ peste acest prag. La nivel european, Agenția Europeană de Mediu arată că, în 2023, 92% dintre stațiile de monitorizare PM2.5 au înregistrat valori peste recomandarea OMS.

Bucureștiul concentrează toate sursele tipice ale poluării urbane: trafic intens, încălzire rezidențială, șantiere, praf resuspendat și arderi ilegale de deșeuri. Potrivit IQAir, media PM2.5 pentru București în 2024 a fost de 15,7 µg/m³, adică de 3,1 ori peste ghidul OMS. Această comparație nu înseamnă că fiecare zi este la fel de poluată, ci că media anuală arată o expunere constantă la un nivel considerat nesănătos.

Comparația globală arată proporțiile problemei: Delhi a avut în 2024 o medie anuală raportată de 91,6 µg/m³, ceea ce înseamnă un aer mult mai încărcat cu particule fine decât în București. Totuși, orașele europene performante coboară mult mai aproape de pragurile recomandate pentru sănătate.

Comparativ cu alte orașe din România, Bucureștiul are dezavantajul densității, al traficului și al extinderii construcțiilor, în timp ce orașe precum Brașov sau Iași se confruntă cu episoade puternice influențate de relief, încălzire și inversiuni termice. Diferența importantă nu este doar cât de poluat este un oraș într-o zi, ci câte zile pe an respiră populația aer peste limitele recomandate.